Modelarea impactului deșeurilor provenite din acvacultura peștilor cu înotătoare asupra stării ecologice a unui aliat est-mediteraneean pentru acvacultură

A fost pus în aplicare un instrument de modelare într-o zonă de acvacultură din estul Mării Mediterane (AZA) (Vourlias Bay, Grecia) pentru a examina soarta deșeurilor de biban-de-mare/pagel argintiu provenite de la mai multe ferme și pentru a evalua impactul potențial al acestora asupra ecosistemului înconjurător în ceea ce privește starea ecologică bună. Modelul a fost validat pe baza datelor disponibile prin satelit (Chl-a) și in situ (PO4, NO3, NH4, Chl-a, mezozooplancton), demonstrând o abilitate rezonabilă în ceea ce privește reproducerea intervalului observat și a variabilității orizontale. Starea ecologică a fost evaluată cu ajutorul a doi indicatori de mediu (TRIX, E.I.), calculați cu ajutorul rezultatelor simulate. Condițiile de mediu din AZA au fost „bune” în perioada bine amestecată iarna și „moderată” până la „săracă” în perioade mai stratificate, în special vara, când efluenții din fermele piscicole erau mai mari. În vecinătatea diferitelor ferme piscicole, s-a constatat că condițiile de mediu erau corelate cu producția piscicolă, precum și cu viteza/orientarea predominantă actuală. Fermele piscicole, unde curenții predominanți mai puternici au determinat o dispersie mai eficientă a deșeurilor în larg, au prezentat condiții relativ mai bune, în pofida producției lor ridicate de pește. Modificările structurii rețelei alimentare ca urmare a aportului de deșeuri provenite de la fermele piscicole au fost caracterizate în principal de o creștere a numărului de dinoflagelați, un indicator de eutrofizare, precum și de nanophytoplancton și microzooplancton. Au fost efectuate o serie de simulări de scenarii (producția și poziția fermelor piscicole) pentru a investiga capacitatea de transport ecologic a AZA și pentru a demonstra utilitatea sistemului de modelare, ca instrument de gestionare a amenajării teritoriului AZA și a autorizării fermelor piscicole.