România

Tipul de specie de crescătorie

Crapul comun (Cyprinus carpio), crapul bighead (Hypophthalmichthys nobilis), crapul argintiu (H. molitrix), păstrăvul (diferite specii), peștele auriu (Carassius auratus), sturionul (specii diferite).

^{Sursă: 2024, CSTEP}

Tipul metodei de producție

Potrivit Eurostat, activitatea de acvacultură din România este limitată la agricultura de apă dulce. Producția constă în iaz în întregime.

^{Sursă: 2025, EUMOFA}

^{Sursă: 2024, CSTEP &EUMOFA}

Tendințe (trecute și viitoare)

Recent, fermele piscicole extensive au devenit multifuncționale, oferind servicii precum turismul ecologic, pescuitul recreativ și activitățile educaționale legate de cunoașterea și protecția biodiversității acvatice. Există o tendință de diversificare și creștere a gamei actuale de activități de acvacultură.

^{Sursă: Eurofish}

Impactul acvaculturii asupra economiei țării, a pieței alimentare și a pieței forței de muncă

• Creșterea producției de acvacultură poate fi atribuită producției extinse de crapi comuni în policultură, extensiv sau semi-intensiv.
• Producția de specii noi pentru acvacultura românească, cum ar fi sturionii, este încă scăzută.
• Salmonicultura este sectorul în continuă creștere. În prezent, unitățile de salmonicol din România au ca obiect principal de activitate următoarele specii: păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăv brun (Salvelinus fontinalis) și păstrăv indigen (Salmo trutta fario).
• Acvacultura marină se dezvoltă relativ recent în Marea Neagră și, în special, pe coasta României.
• Din punctul de vedere al distribuției pe regiuni de dezvoltare, în 2019 se observă că cea mai mare parte a producției realizate este reprezentată de regiunea de dezvoltare nord-estică, cu 29 % din producția națională totală, urmată de regiunile de dezvoltare Sud, Sud-Est, Nord-Vest și Centre, cu o pondere cuprinsă între 9 și 21 %. Cea mai mică parte a producției din regiunile sud-vest și București-Ilfov se datorează majorității instalațiilor de pescuit, în principal fermierilor care practică pescuitul recreativ.
• Consumul de produse pescărești și de acvacultură este cu mult sub media UE. Consumul casnic al României este dominat de peștele viu/proaspăt, urmat de peștele congelat și de produsele marinate și preparate. Primele patru specii preferate sunt păstrăvul, crapul, macroul și somonul. 

^{Sursă: MNSPA}

Provocări și oportunități

^{(Sursă: Eurofish &MNSPA)}

Ocuparea forței de muncă și numărul de întreprinderi

504 de întreprinderi și 2231 de angajați în 2018.

^{Sursă: Eurofish}

• Legea nr. 192 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura (completată și modificată prin Legea nr. 317/2009)
• Ordinul nr. 332/2008 privind înregistrarea unităților de producție de acvacultură în Registrul unităților de acvacultură și eliberarea licenței de acvacultură  

• Licență de acvacultură
• Registrul unităților de acvacultură