România

Background information

Tipul de specie de crescătorie

Crapul comun (Cyprinus carpio), crapul bighead (Hypophthalmichthys nobilis), crapul argintiu (H. molitrix), păstrăvul (diferite specii), peștele auriu (Carassius auratus), sturionul (specii diferite).

^{Sursă: 2024, CSTEP}

Tipul metodei de producție

Potrivit Eurostat, activitatea de acvacultură din România este limitată la agricultura de apă dulce. Producția constă în iaz în întregime.

^{Sursă: 2025, EUMOFA}

Dimensiunea sectorului (producție și consum)

Producția (2022) 48.3 mii Tn; 49.9 milioane EUR (2024, CSTEP)

Consumul de produse pescărești și de acvacultură (2022) 8,49 kg pe cap de locuitor

Variația consumului (2022/2021) 5 % (2024, EUMOFA)

^{Sursă: 2024, CSTEP &EUMOFA}

Tendințe (trecute și viitoare)

Recent, fermele piscicole extensive au devenit multifuncționale, oferind servicii precum turismul ecologic, pescuitul recreativ și activitățile educaționale legate de cunoașterea și protecția biodiversității acvatice. Există o tendință de diversificare și creștere a gamei actuale de activități de acvacultură.

^{Sursă: Eurofish}

Impactul acvaculturii asupra economiei țării, a pieței alimentare și a pieței forței de muncă

Creșterea producției de acvacultură poate fi atribuită producției extinse de crapi comuni în policultură, extensiv sau semi-intensiv.
Producția de specii noi pentru acvacultura românească, cum ar fi sturionii, este încă scăzută.
Salmonicultura este sectorul în continuă creștere. În prezent, unitățile de salmonicol din România au ca obiect principal de activitate următoarele specii: păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăv brun (Salvelinus fontinalis) și păstrăv indigen (Salmo trutta fario).
Acvacultura marină se dezvoltă relativ recent în Marea Neagră și, în special, pe coasta României.
Din punctul de vedere al distribuției pe regiuni de dezvoltare, în 2019 se observă că cea mai mare parte a producției realizate este reprezentată de regiunea de dezvoltare nord-estică, cu 29 % din producția națională totală, urmată de regiunile de dezvoltare Sud, Sud-Est, Nord-Vest și Centre, cu o pondere cuprinsă între 9 și 21 %. Cea mai mică parte a producției din regiunile sud-vest și București-Ilfov se datorează majorității instalațiilor de pescuit, în principal fermierilor care practică pescuitul recreativ.
Consumul de produse pescărești și de acvacultură este cu mult sub media UE. Consumul casnic al României este dominat de peștele viu/proaspăt, urmat de peștele congelat și de produsele marinate și preparate. Primele patru specii preferate sunt păstrăvul, crapul, macroul și somonul.

^{Sursă: MNSPA}

Provocări și oportunități

Provocări

Prădarea păsărilor sălbatice și a animalelor este o problemă majoră.
Instabilitatea legislativă, lipsa unei abordări unitare și barierele administrative nejustificate.
Regimul juridic neclar al terenurilor pe care sunt situate fermele de acvacultură.
Lipsa unui registru funciar general în România.
Printre alte constrângeri externe se numără schimbările climatice, percepția lipsei de inovare și colaborarea ineficientă dintre fermieri și știință.
Maricultura marină românească este condiționată de dezvoltarea de echipamente maritime pentru a rezista condițiilor hidrometeorologice specifice Mării Negre. Principalii factori limitatori identificați sunt lipsa zonelor protejate, furtunile și temperaturile scăzute din timpul iernii, care pot pune în pericol producția.
Lipsa forței de muncă.
Restricții privind aplicarea reglementărilor de mediu: Poate duce la o pierdere a resurselor piscicole și a veniturilor și, în cele din urmă, la abandonarea acestora.
Acces limitat la schemele de credit dedicate producției din acvacultură, cu proceduri îndelungate de aprobare a acestora.
Stare patologică, boli epizootice.

Oportunități

Resursele terestre ale țării și disponibilitatea apelor interioare oferă condiții excelente pentru piscicultură.
Se propune ca noile specii din acvacultură să aibă loc în sisteme agricole intensive, închise și recirculante, care reduc posibilitatea ca aceste specii să fugă în mediul natural. Cu toate acestea, agricultura pe bază de ciprinide în policultură este tipul de acvacultură multitrofică integrată care, în ceea ce privește obiectivele de mediu, are avantajul de a conserva sau de a îmbunătăți calitatea apei și de a contribui, prin reciclarea nutrienților, la economia circulară în calitate de furnizor net de servicii de mediu pentru societate.
Există o dorință de dezvoltare regională din punct de vedere științific și tehnologic în acvacultura marină.
Creșterea accesibilității la tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile.
Dacă este posibil să se asigure necesarul de hrană pentru ciprinicultură din resurse interne.
Potențial pentru turism, pescuit recreativ și alte activități complementare acvaculturii.
Producția de furaje granulate în România.
Disponibilitatea tehnologiei pentru punerea în aplicare a digitalizării proceselor.
Instrumente financiare.

^{(Sursă: Eurofish &MNSPA)}

Ocuparea forței de muncă și numărul de întreprinderi

504 de întreprinderi și 2231 de angajați în 2018.

^{Sursă: Eurofish}

Background information

Tipul de specie de crescătorie

Tipul metodei de producție

Dimensiunea sectorului (producție și consum)

Tendințe (trecute și viitoare)

Impactul acvaculturii asupra economiei țării, a pieței alimentare și a pieței forței de muncă

Provocări și oportunități

Ocuparea forței de muncă și numărul de întreprinderi

Multi-annual National Strategic Plans for the development of sustainable Aquaculture

Relevant Authorities

Applicable Legislation

Applicable Procedures

National associations and networks

Relevant Websites

Contact Details

Agenția națională pentru pescuit și acvacultură

Sources

Uploads