Recomandare privind valorile acvaculturii

În 2018, UE-28 s-a situat pe locul 6 în primele 15 țări producătoare de pește din lume, cu o producție totală de 6.6 milioane de tone. Această poziție se bazează în principal pe capturile din sectorul pescuitului comercial, unde UE-28 are același clasament, cu un total de 5.3 milioane de tone, ceea ce a reprezentat 5,48 % din captura globală. În ceea ce privește producția din acvacultură, UE-28 a raportat un total de 1.3 milioane de tone, ceea ce a reprezentat 1,15 % din producția mondială de acvacultură. UE-28 a importat 9.4 de tone de produse pescărești și de acvacultură din țări terțe în 2018 și a exportat 2.2 milioane de tone, ajungând la un consum aparent de 12.5 milioane de tone/an, din care 3.2 milioane de tone au provenit din acvacultură. Datele pentru 2018 arată că UE-28 a importat 2.1 milioane de tone de produse de acvacultură și a exportat 0.21 milioane de tone. Aceste cifre arată că doar 1.1 milioane de tone din producția de acvacultură a UE-28 sunt consumate de consumatorii din UE, ceea ce reprezintă 34,25 % din consumul aparent de produse de acvacultură. 
În ultimii 25 ani, volumul producției de acvacultură (greutatea în viu) a crescut la nivel mondial cu o rată medie de creștere de 5,9 % pe an, în timp ce în UE-28 rata de creștere a fost de 0,61 % pe an. Cauzele acestei creșteri modeste au fost abordate de mai multe ori în documentele oficiale ale UE, cum ar fi Orientările strategice pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii în UE (2013), care au fost revizuite recent cu un set structurat și coerent de recomandări în orientările strategice pentru o acvacultură mai sustenabilă și mai competitivă în UE pentru perioada 2021-2030 (2021). Acvacultura
durabilă a fost, de asemenea, identificată ca având o contribuție importantă la facilitarea tranziției către un sistem alimentar durabil cu o amprentă de mediu scăzută și lanțuri de aprovizionare scurte. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O nouă abordare pentru o economie albastră durabilă în UE – Transformarea economiei albastre a UE pentru un viitor durabil” (2021), publicată recent, recunoaște că: „Acvacultura din UE respectă standarde ridicate în ceea ce privește calitatea produselor și sănătatea animală, dar există încă o marjă de îmbunătățire în ceea ce privește diversificarea, competitivitatea și performanța de mediu. Dacă sunt dezvoltate în continuare, acvacultura cu impact redus (cum ar fi acvacultura trofică, multitrofică și ecologică) și serviciile de mediu pot contribui în mare măsură la Pactul verde european, la strategia „De la fermă la consumator” și la o economie albastră sustenabilă.”
Trebuie menționat faptul că acvacultura este extrem de diversă în ceea ce privește speciile, cerințele de mediu, tehnologiile, infrastructura specifică și amplasarea. Spre deosebire de alte ramuri de creștere a animalelor, care se concentrează pe o singură specie fiecare, acvacultura globală se bazează pe 466 specii individuale și pe alte 156 grupuri de specii la nivel de gen, familie sau nivel taxonomic mai ridicat, inclusiv hibrizi interspecifici de pești cu înotătoare. 
Această complexitate trebuie abordată mai des atunci când sunt implicate dezbateri și declarații legate de acvacultură, fie în mod pozitiv, fie negativ. De asemenea, este demn de remarcat faptul că unele dintre valorile acvaculturii s-au schimbat pe parcursul istoriei îndelungate a sectorului, altele s-au opus cercetării științifice sau au fost confirmate de acestea, iar noile valori sunt explorate și dezbătute. 
Prezenta recomandare nu intenționează să ofere o listă exhaustivă de valori asociate acvaculturii din UE, ci mai degrabă reflectă implicarea fermierilor din domeniul acvaculturii și a altor grupuri din societate în ceea ce privește mai multe aspecte legate de activitatea de acvacultură.