Protecția teleostului împotriva bolilor infecțioase prin intermediul Administrației Orale a Vaccinurilor: Actualizează 2021

Imersiunea și injecția intraperitoneală sunt cele mai frecvente două metode utilizate pentru vaccinarea peștilor. Deoarece ambele metode necesită manipularea peștelui și, prin urmare, stres, este de dorit administrarea orală a vaccinurilor ca suplimente furajere. În plus, în ceea ce privește revaccinarea (creșterea) peștilor adulți ținuți în țarcuri cu plasă, administrarea orală a vaccinurilor este probabil singura metodă fezabilă pentru a obține o protecție adecvată împotriva bolilor pe perioade lungi de timp. Vaccinarea orală este considerată o metodă adecvată pentru imunizarea în masă a populațiilor de pești mari și sensibile la stres. În plus, vaccinurile orale pot, de preferință, să inducă imunitatea mucoaselor, ceea ce este deosebit de important pentru pești. Formulările experimentale ale vaccinurilor orale includ atât antigeni, virusuri și bacterii neîncapsulate, cât și încapsulate. Pentru a dezvolta un vaccin oral eficace, antigenii dorite trebuie protejați împotriva mediilor aspre din stomac și intestin, astfel încât să poată rămâne intacți atunci când ajung la intestinul inferior, unde sunt în mod normal absorbite și transportate către celule imunitare. Metoda de încapsulare cel mai frecvent utilizată este utilizarea microsferelor alginatului care pot administra vaccinuri în intestin în mod eficace, fără degradare. Alte metode de încapsulare includ încapsularea chitosanului, poli D, L-lactide-co-glicolic și încapsularea liposomului. Pe piață sunt disponibile doar câteva vaccinuri orale comerciale, inclusiv cele împotriva virusului necrozei pancreatice infecțioase (IPNV), a virusului viremiei de primăvară (SVCV), a virusului anemiei infecțioase a somonului (ISAV) și a Piscirickettsia salmonis. Această analiză evidențiază evoluțiile recente ale vaccinării orale la teleoștii.