Tipul de specie de crescătorie

Principalele specii sunt pagelul argintiu (Sparus aurata), bibanul-de-mare european (Dicentrarchus labrax), tonul roșu de Atlantic (Thunnus thynnus), crapul (Cyprinus carpio) și alte specii de crapi erbivore, păstrăvul brun (Oncorhynchus mykiss), midiul mediteraneean (Mytilus galloprovincialis) și stridia plată europeană (Ostrea edulis).

^{Sursă: 2023, EUMOFA; 2022, CSTEP; Ministerul Agriculturii – Direcția pentru pescuit, MA-DoF}

Tipul metodei de producție

În 2021, peste 85 % din producția croată a avut loc în apele marine, iar restul în apă dulce. Au fost utilizate următoarele metode principale de producție:

^{Sursă: MA-DoF; 2023, EUMOFA}

Tendințe (trecute și viitoare)

Dezvoltarea durabilă a sectorului acvaculturii prin îmbunătățirea productivității acvaculturii într-un mod inteligent din punct de vedere climatic și sustenabil, utilizând noile tehnologii și inovații digitale, consolidând competitivitatea sectorului și contribuția sectorului acvaculturii la dezvoltarea economiilor rurale și costiere. 

^{Sursă: MNSPA-NPRA 2027}

Impactul acvaculturii asupra economiei țării, a pieței alimentare și a pieței forței de muncă

Majoritatea fermelor de acvacultură sunt microîntreprinderi, în special mici ferme familiale de crustacee, care, în pofida valorii lor sociale, nu contribuie în mod semnificativ la volumul și valoarea totală a producției. 

Cu toate acestea, întreprinderile mijlocii și mari din segmentul acvaculturii marine (ton, biban-de-mare și pagel argintiu) sunt minoritare ca număr, dar participă la producția totală cu peste 80 %, reprezentând cel mai important segment al industriei acvaculturii. 

În sectorul acvaculturii de apă dulce predomină întreprinderile de mici dimensiuni cu o participare la producția totală de aproximativ 15 %, dar care au o importanță semnificativă pentru menținerea și conservarea diversității biologice (majoritatea iazurilor de crap sunt situri Natura 2000) și care au potențialul de a stimula dezvoltarea și crearea de locuri de muncă în zonele interioare și rurale ale țării.

^{Sursă: Eurofish; MA-DoF}

Provocări și oportunități

^{Sursă: MNSPA-NPRA 2027}

Ocuparea forței de muncă și numărul de întreprinderi

177 de întreprinderi în 2023 

^{Sursă: MA-DoF}

• Legea privind acvacultura: Nr. 130/2017, nr. 11/2018, nr. 144/2020 și nr. 30/2023
• Ordonanța nr. 10/2018 privind registrul licențelor pentru utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local, Registrul importurilor și transferurilor și Lista instalațiilor de acvacultură închise
• Ordonanța privind licența de acvacultură nr. 17/2018
• Ordonanța nr. 56/2018 privind formarea profesională pentru activitățile de acvacultură
• Ordonanța nr. 106/2018 privind criteriile de stabilire a zonelor de acvacultură în domeniul maritim
• Ordonanța privind colectarea datelor statistice în domeniul acvaculturii: Nr. 137/2021 și nr. 87/2022
• Ordonanța privind autorizarea desfășurării de activități de acvacultură în exploatațiile agricole familiale
• Ordonanța privind eliminarea capacității de creștere a tonului și cantitățile permise de intrare a tonului sălbatic capturat (Thunnus thynnus) în ferme piscicole: Nr. 22/2021, nr. 9/2022, nr. 8/2023 și nr. 9/2024
• Ordonanța nr. 63/2022 privind etichetarea instalațiilor de creștere, monitorizarea operațiunilor fermelor piscicole și trasabilitatea în timpul creșterii tonului roșu (Thunnus thynnus)
• Ordonanța privind registrul navelor de acvacultură No.61/2023 

• Camera Croată de Economie, Sectorul Agriculturii, Asociația Pescuitului
• Camera Croată de Comerț și Artizanat, Pescuit și Acaculture Guild
• Clusterul mariculturii    
• Asociația fermierilor din Shellfish Ston