Malta

Tipul de specie de crescătorie

Ton roșu (Thunnus thynnus), Gilthead Seabagel (Sparus aurata). Direcția pentru acvacultură a cultivat specii alternative de pești, cum ar fi Meagre (Argyrosomus regius), dorada de mare (Diplodus sargus), bibanul-de-mare european (Dicentrarchus labrax) și Greater amberjack (Seriola dumerili). 

^{Sursă: 2023, EUMOFA; MNSPA}

Tipul metodei de producție

În Malta, acvacultura are loc în apele marine și salmastre. Potrivit Eurostar, în 2021 au fost utilizate următoarele metode principale de producție:

Sectorul acvaculturii maltez depinde în totalitate de resursele marine și este împărțit în două sectoare distincte:  

• acvacultura bazată pe capturi (CBA) de ton roșu de Atlantic (Thunnus thynnus).
• speciile cu ciclu închis (SCC), în principal pâinea din MareaGilthead (Sparus aurata) și bibanul-de-mare european (Dicentrarchus labrax).  

 Producția comercială a acestor sisteme CBA și CSC se desfășoară exclusiv în sisteme de cultură plutitoare în cuști. 

Având în vedere relevanța semnificativă a importurilor de pește congelat care ar putea fi utilizat direct ca hrană pentru pești în industria malteză de îngrășare a tonului roșu, datele și informațiile disponibile pentru Malta nu permit elaborarea unor estimări precise.

^{Sursă: 2023, EUMOFA}

Tendințe (trecute și viitoare)

• Un sector al acvaculturii mai competitiv și mai rezilient, care să se dezvolte în echilibru cu bunele practici de mediu și cu așteptările societății.
• Asigurarea unor procese de guvernanță raționalizate și mai puțin birocratice, promovând practici transparente și responsabile pentru public și întreprinderile comerciale din industrie.
• Direcția pentru acvacultură investește în strategii durabile de producție. În mod specific, printre acestea se numără acvacultura multitrofică integrată (IMTA), în principal pentru sistemele de nevertebrate de pește, și acvaponica care utilizează pâine de mare pentru scrofițe și organisme trofice inferioare, inclusiv poligame, halofite și macroalge integrate într-un sistem de acvacultură recirculat.  

^{Sursă: MNSPA}

Impactul acvaculturii asupra economiei țării, a pieței alimentare și a pieței forței de muncă

• Industria acvaculturii din Malta are o valoare și un potențial socioeconomic considerabil, deoarece sporește diversificarea economică globală, contribuie la crearea de locuri de muncă, oferă venituri valoroase la export și contribuie la deficitul comercial al UE pentru produsele pescărești.
• În 2020, valoarea adăugată a sectorului acvaculturii maltez a fost de 217.5 milioane EUR, din care 91 % proveneau din creșterea tonului, 8 % din CSC și 1 % din alte producții/venituri.
• Industria tonului a devenit unul dintre principalii exportatori de produse din pește ai insulei, și anume către Japonia ca produs congelat pentru comerțul cu sushi și sashimi.
• În schimb, producția de CSC a înregistrat o scădere considerabilă în ultimii ani. Aceste modificări se datorează fluctuațiilor pieței și strategiilor de producție diferite ale operatorilor. Aproape întreaga producție de CSC este exportată ca întreg, eviscerat/eviscerat, de pește proaspăt în Europa și Africa de Nord.
• Acvacultura malteză este un sector economic valabil, cu un potențial de creștere pozitiv, iar extinderea sa preconizată se bazează pe identificarea potențială a unor noi zone de acvacultură care să fie utilizate pentru CSC și pentru alte specii noi și pe atingerea obiectivului de producție CSC de 5,000 de tone, pe lângă producția de ton, până în 2030. Se preconizează că industria va crește locurile de muncă directe și indirecte cu până la 25 % până în 2030, cu o valoare adăugată brută de aproximativ 70 milioane EUR pentru economia malteză. 

^{Sursă: MNSPA}

Provocări și oportunități

^{Sursă: MNSPA}

Ocuparea forței de muncă și numărul de întreprinderi

7 operatori de piscicultură

^{Sursă: MNSPA}

• PAC 425 – Legea privind conservarea și gestionarea pescuitului
• S.L. 425.02 – Reglementări privind piețele de pește
• S.L. 425.03 – Ordinul de restricționare a pescuitului (de import) Tunny
• S.L. 425.05 – Regulamentul privind plățile pentru serviciile de pescuit și acvacultură
• S.L. 425.12 – Reglementări privind operațiunile de acvacultură
• L.N. 157/2017- Reglementările privind operațiunile de acvacultură, 2017
• S.L. 425.13 – Reglementări privind recoltarea tonului albastru
• Legea privind protecția mediului (PAC. 549)
• Regulament-cadru privind politica marină (S.L. 549.62)
• Regulament-cadru privind politica în domeniul apei (S.L. 549.100)
• Legea privind serviciile veterinare (PAC 437)
• Legea privind planificarea dezvoltării (PAC. 552)  

În anul 2020, pentru a consolida capacitatea administrativă și de reglementare a DFA și pentru a reflecta impulsul suplimentar pentru sectorul acvaculturii, au fost publicate următoarele modificări legislative: 

• L.N. 431/2020 – Reglementări privind plățile pentru serviciile de pescuit și acvacultură (modificare)
• L.N. 188/2020 Reglementări privind operațiunile de acvacultură (modificare)
• L.N. 189/2020 – Reglementări privind recoltarea tonului albastru și acvacultura (modificare) 

• Permis operațional de acvacultură
• Autorizație de mediu
• Autorizație completă de dezvoltare

Federația producătorilor maltezi de acvacultură (FMAP)