Date existente privind impactul asupra mediului legat de creșterea midiilor în Marea Baltică

Creșterea midiilor a fost propusă ca măsură de reducere a simptomelor de eutrofizare. Prezenta analiză, realizată ca o activitate a proiectului „Creșterea albastră a Mării Baltice” (Baltic Blue Growth – BBG), compilează cunoștințele actuale privind efectele asupra mediului ale creșterii midiilor în Marea Baltică. Datele existente au fost, de asemenea, catalogate și standardizate într-un format utilizabil de GIS, care va fi publicat online în Sistemul operațional de sprijinire a deciziilor pentru creșterea midiilor albastre din Marea Baltică (SDO).
Principalul efect pozitiv al creșterii midiilor asupra mediului este eliminarea nutrienților din ecosistemul marin la recoltarea midiilor de crescătorie. Absorbția nutrienților, prin filtrarea fitoplanctonului și a altor particule în suspensie, poate duce la reducerea concentrațiilor ambientale de nutrienți și fitoplancton, ceea ce duce la o mai mare transparență a apei. Condițiile de lumină îmbunătățite pot, la rândul lor, să promoveze creșterea macroalgelor bentonice și să sporească bogăția generală a speciilor costiere.
Creșterea intensivă a midiilor poate avea, de asemenea, efecte negative locale asupra mediului din cauza regenerării nutrienților în coloana de apă și prin sedimentarea depozitelor biologice (de exemplu, fecale). Îmbogățirea organică a sedimentelor subiacente poate conduce la condiții hipoxice și la eliberarea de nutrienți din sedimente. Impactul general al fermelor de midii asupra mediului poate varia de la un loc la altul și se poate modifica în timp în timpul ciclului de producție. Efectele negative ale creșterii midiilor pot fi probabil evitate sau reduse dacă se alege un loc cu sedimente suloxigenate. Monitorizarea ecologică a fermelor de midii în cadrul proiectului BBGproject va contribui la evaluarea impactului asupra mediului și la identificarea factorilor-cheie pentru optimizarea efectelor pozitive ale creșterii midiilor asupra mediului.
Programele naționale de monitorizare a mediului aflate în desfășurare nu vor detecta niciun efect direct asupra mediului al creșterii midiilor, cu excepția cazului în care stațiile de monitorizare sunt localizate foarte aproape de fermele de midii. Monitorizarea națională poate fi utilizată pentru a evalua modificările pe termen lung și la scară largă ale concentrațiilor de nutrienți din Marea Baltică și poate servi drept referință pentru monitorizarea fermelor de midii dacă se utilizează aceleași metodologii. Criteriile naționale de evaluare a stării ecologice în temeiul Directivei-cadru privind apa pot fi utilizate pentru evaluarea stării ecologice a unei zone agricole de midii și pentru selectarea siturilor de midii. Viitoarele studii privind impactul asupra mediului al creșterii midiilor în Marea Baltică ar trebui să se axeze în special pe sedimente (de exemplu, nutrienți, starea oxigenului și fauna bentonică) și pe transparența apei. De asemenea, sunt necesare date pentru alți parametri de calitate a apei, pentru a se ajunge la o înțelegere mai aprofundată a impactului global al creșterii midiilor asupra ecosistemului marin.