Cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de acvacultura mondială

Acvacultura mondială aduce o contribuție importantă la securitatea alimentară în mod direct (prin creșterea disponibilității și accesibilității alimentelor) și indirect (ca motor al dezvoltării economice). Pentru a permite extinderea sustenabilă a acvaculturii, trebuie să înțelegem contribuția acvaculturii la emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES) și modul în care aceasta poate fi atenuată. Acest studiu cuantifică emisiile globale de gaze cu efect de seră generate de acvacultură (cu excepția creșterii plantelor acvatice), punând accentul pe utilizarea formulelor moderne și comerciale de hrană pentru principalele grupuri de specii și regiuni geografice. În acest context, arătăm că acvacultura globală a reprezentat aproximativ 0,49 % din emisiile antropice de GES în 2017, ceea ce este similar ca amploare cu emisiile generate de producția de ovine. Emisiile modeste reflectă intensitatea scăzută a emisiilor din acvacultură, în comparație cu efectivele de animale terestre (bovine, ovine și caprine), care se datorează în mare parte absenței CH 4 enteric în acvacultură, combinată cu fertilitatea ridicată și cu ratele scăzute de conversie a hranei pentru pești și crustacee.