Background information
Tipul de specie de crescătorie
Calcan (Scophthalmus maximus), argilă, stridie, pagel argintiu (Sparus aurata), biban-de-mare european (Dicentrarchus labrax) și limbă-de-mare (Solea senegalensis).
Sursă: 2023, EUMOFA; 2022, CSTEP
Tipul metodei de producție
În 2 021,99 % din producția portugheză a avut loc în apele marine și salmastre și 1 % în apele dulci. Au fost utilizate următoarele metode principale de producție:
Dimensiunea sectorului (producție și consum)
Producție
17.561tn; 157.975 mii EUR
Consumul de produse pescărești și de acvacultură
56,52 kg pe cap de locuitor (2021)
Variația consumului
—2 % (2021/2020)
2020, EUMOFA
Tendințe (trecute și viitoare)
- Diversificarea produselor de acvacultură și adaptarea la preferințele consumatorilor.
- Creșterea și diversificarea ofertei de produse naționale de acvacultură, pe baza principiilor sustenabilității mediului, coeziunii sociale, calității bunăstării animalelor și siguranței alimentare.
Sursă: MNSPA
Impactul acvaculturii asupra economiei țării, a pieței alimentare și a pieței forței de muncă
Abordarea strategică care urmează să fie adoptată va sprijini dezvoltarea unei acvaculturi inteligente și ecologice, care va fi capabilă să concureze la nivel mondial și să furnizeze consumatorilor din UE produse sigure, cu o valoare nutrițională ridicată.
Provocări și oportunități
- O concurență internațională puternică.
- Creșterea costurilor de producție, în special a energiei și a hranei pentru animale, care au un impact asupra competitivității internaționale.
- Ocuparea demografică puternică a litoralului cu conflicte de interese în zonele cu potențial de acvacultură.
- Probabilitatea apariției unor focare de poluare sau a unei reduceri sporadice a calității apei.
- Dificultăți de finanțare care decurg din evaluările preventive ale entităților financiare.
- Operaționalizarea unor norme și proceduri mai simple și mai eficace care să încadreze investițiile în acest sector și să reducă costurile de context.
- Punerea în aplicare corespunzătoare a Planului pentru acvacultură în apele de tranziție (PAqAT) și a Planului de situație a amenajării spațiului maritim (PSOEM), care promovează înființarea de unități de acvacultură și dezvoltarea activității în conformitate cu conservarea mediului.
- Simplificarea, reducerea timpului și a procedurilor administrative necesare pentru obținerea autorizațiilor, făcând ca procesul să dureze mai puțin timp și să fie mai transparent.
- Un potențial de piață ridicat.
- Creșterea producției naționale de acvacultură, ținând seama de disponibilitatea resurselor de apă adecvate și de poziția dominantă a tehnologiilor de producție.
- Potențialul de a înființa noi unități pe baza planurilor de planificare a spațiului maritim și a apelor tranzitorii.
- Dezvoltarea progresivă a tehnologiilor de vârf pentru acvacultură în zonele offshore, la nivelul producției de noi specii și al optimizării hranei pentru animale.
- Interesul tot mai mare al industriei pentru prelucrarea produselor de acvacultură.
- Existența unei piețe naționale și europene cu un deficit ridicat de produse pescărești și cu un apetit din ce în ce mai mare pentru consumul de produse de acvacultură.
- Apetitul pentru produse certificate, în special pentru producția ecologică sau multitrofică sau în funcție de aria geografică (DOP, DOC, IGT), care utilizează creșterea turistică ca mijloc de promovare și de export al producției naționale.
- Inserarea într-o singură economie spațială dezvoltată din punct de vedere tehnologic și cu potențial de inovare și exploatare a resurselor umane.
- Posibilitatea de a combina producția din acvacultură cu sechestrarea carbonului și eliminarea nutrienților anorganici prin diversificarea producției de resurse vegetale marine sau de culturi de crustacee și moluște.
- Posibilitatea de a include specii de mare valoare cu niveluri trofice scăzute în policultură (de exemplu castravetele marine, polighetele, bivalvele), de a face sistemele profitabile, de a evalua resursele și de a permite creșterea valorii, fără schimbări tehnologice semnificative, pe lângă reducerea costurilor de întreținere.
- Posibilitatea de a dezvolta noi produse marine de origine marină pentru mai multe industrii (de exemplu, alimente, produse farmaceutice), de a se extinde la lanțul valoric, de a reduce deșeurile, de a promova inovarea și de a promova noi modele în scopuri comerciale bazate pe o bioeconomie circulară.
- Îmbunătățirea imaginii produselor de acvacultură în rândul consumatorilor.
- Creșterea gradului de asociere pentru a reduce costurile.
(Sursă: MNSPA)
Ocuparea forței de muncă și numărul de întreprinderi
721 de întreprinderi și 1262 de angajați în 2020
Sursă: 2022, CSTEP
Multi-annual National Strategic Plans for the development of sustainable Aquaculture
Relevant Authorities
Applicable Procedures
Contact Details
Direcția Generală Resurse Naturale, Siguranță și Servicii Maritime (DGRM)
José Carlos Simão, director general
- Număr de telefon: + 351 21 303 5886
Uploads
Summary in English of the "Published National Strategic Plan on Aquaculture" for Portugal