Acvacultura în Marea Neagră: Moștenire, provocări pentru oportunitățile viitoare

Acvacultura responsabilă, creșterea organismelor acvatice, este un sector strategic sustenabil pentru comunitățile terestre și costiere. Contribuie în mod semnificativ la securitatea alimentară și la consolidarea dezvoltării economice; aceasta oferă oportunități de angajare și contribuie adesea la serviciile ecologice furnizate de mediu. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), contribuția acvaculturii la securitatea alimentară la nivel mondial este demonstrată în mare măsură de o creștere tot mai accentuată a industriei, de 7,5 % pe an începând din 1970. În 2018, acvacultura a atins cea mai mare producție din istorie, de 114.5 milioane de tone greutate în viu, cu o valoare totală a vânzărilor la poarta fermei de 263.6 miliarde USD. Acest lucru face din acvacultură un actor-cheie în cadrul conceptului de „creștere albastră” și un contribuitor puternic la unele dintre principalele sale obiective de dezvoltare durabilă (ODD). Acest lucru este valabil în special în zonele geografice în care dependența economiilor locale de produsele pescărești este ridicată și, cu toate acestea, accesul la debarcări durabile este împiedicat de bariere ecologice. O astfel de zonă este reprezentată de bazinul Mării Negre. Deși producția anuală de capturi în Marea Neagră a variat considerabil din 1990, iar debarcările sale actuale sunt semnificative, în prezent se acordă o atenție tot mai mare stimulării dezvoltării acvaculturii de-a lungul țărilor riverane Mării Negre, acvacultura marină fiind considerată o contribuție importantă la producția totală a pescuitului. Cu toate acestea, dezvoltarea acvaculturii în această regiune nu este omogenă, iar dezvoltarea sa a fost, până în prezent, limitată de probleme de mediu, economice, sociale și, în general, de guvernanță. Acest document, pentru prima dată, încearcă să ofere o perspectivă nouă și cuprinzătoare asupra sectorului acvaculturii din Marea Neagră, subliniind importanța cooperării regionale ca pilon esențial pentru sprijinirea dezvoltării durabile a industriei. Documentul abordează acvacultura din Marea Neagră din diferite perspective: acesta prezintă principalele caracteristici ale mediului din Marea Neagră; se discută cele mai frecvente specii acvatice de crescătorie și potențialul pentru altele noi; acesta definește abordările naționale în ceea ce privește dezvoltarea acvaculturii, schimbul de informații cu privire la poveștile de succes, evidențiind în același timp principalele provocări și priorități viitoare. Acest efort colectiv va reprezenta o contribuție utilă pentru ca țările riverane Mării Negre să răspundă la numeroasele întrebări pe care le au și la așteptările lor din sectorul acvaculturii.