Document de analiză: Evaluarea bunăstării peștilor în cercetare și acvacultură, cu accent pe directivele europene

Numărul peștilor de crescătorie din lume a crescut considerabil. Acvacultura este o industrie în creștere care, în viitor, va furniza o mare parte din produsele pescărești. În plus, în ultimii ani, numărul peștilor teleostatici utilizați ca modele animale pentru cercetarea științifică atât în domeniul biomedical, cât și în cel ecologic a crescut. Prin urmare, este din ce în ce mai important să se pună în aplicare măsuri menite să îmbunătățească bunăstarea acestor animale. În prezent, există mai multe norme europene ca cerințe pentru stabilirea, îngrijirea și adăpostirea peștilor întreținuți în scopuri umane. În ceea ce privește peștii (teleoști), trebuie luat în considerare faptul că numărul speciilor existente este mult mai mare decât cel al tuturor celorlalte vertebrate. De asemenea, este important ca fiecare specie să aibă propriile cerințe fizice și chimice specifice. Acești factori îngreunează formularea unor recomandări sau cerințe generalizate pentru toate speciile de pești. Sunt necesare cunoștințe adecvate cu privire la fiziologia și ecologia fiecărei specii crescute. Acest document integrează și discută, într-o singură sinteză, problemele actuale legate de bunăstarea peștilor, având în vedere că teleoștii sunt specii țintă atât pentru acvacultură, cât și pentru modele experimentale în cercetarea biologică și biomedicală. În primul rând, ne concentrăm asupra aspectelor practice care trebuie luate în considerare la evaluarea bunăstării peștilor, atât în contextul cercetării, cât și în cel al acvaculturii. În continuare, abordăm problema creșterii și îngrijirii peștilor adăpostiți în laboratoare de cercetare și în unități de acvacultură în ceea ce privește cerințele fiziologice și comportamentale ale acestora, precum și în raport cu sugestiile oferite de reglementările europene. În cele din urmă, pentru a evalua cu precizie parametrii descriși în Directiva 2010/63/UE care sunt raportați în lucrări științifice, Curtea a analizat 82 de articole publicate de cercetătorii europeni în 2014 și 2015. Această analiză a constatat că există o lipsă generală de informații referitoare la condițiile optime de mediu care ar trebui furnizate pentru gama de specii care intră sub incidența prezentei directive.