Background information

Tipul de specie de crescătorie
Crapul comun (Cyprinus carpio), peștele-de-mare din Africa de Nord( hetero-and, variantă hibridă) și stocul hibrid de crap argintiu (Hypophthalmichthys molitrix) și de crap bighead (H. nobilis). Există, de asemenea, unele producții relevante de pește roșu (Silurus glanis) și crap-de-mare (Ctenopharyngodon idella).
Sursă: 2023, EUMOFA; 2022, CSTEP; Ungaria, com. personal, 11 ianuarie 2023
Tipul metodei de producție
Fără acces direct la mare, activitatea de acvacultură din Ungaria este limitată la agricultura de apă dulce. Conform FAO și Eurostat, în 2021 au fost utilizate următoarele metode principale de producție:
Dimensiunea sectorului (producție și consum)
Sursă: 2021, statistici maghiare
Impactul acvaculturii asupra economiei țării, a pieței alimentare și a pieței forței de muncă
- În ultimul deceniu, producția de acvacultură a Ungariei destinată consumului uman a înregistrat o creștere moderată, în medie, de 3,1 % pe an.
- Un subsector în creștere al acvaculturii este piscicultura intensivă. Cea mai importantă specie crescută intensiv este peștele-de-mare din Africa de Nord (hetero-claras, variantă hibridă), al cărui cel mai mare producător din Europa este Ungaria, care și-a crescut producția de la aproape zero la peste 3 800 de tone în douăzeci de ani.
- Nu sunt disponibile date oficiale privind producția sectorului de prelucrare a peștelui din Ungaria.
- Ungaria este un importator net de pește și fructe de mare. În 2 021,67 % din peștele consumat în Ungaria provenea din import, 33 % erau produși pe plan intern. Peștele preparat și conservat a constituit cea mai mare grupă de produse, cu o cotă de 53 % din volum, urmat de fileuri (proaspete sau congelate) cu 20 % și de pește congelat întreg (cu excepția fileurilor) cu o pondere de 12 %. Până la 90 % din volumele importate de pește și fructe de mare provin din țările UE, în principal Polonia, Germania, Spania, Republica Cehă și Italia în 2020.
Sursă: 2020, Eurofish
Provocări și oportunități
- Îmbunătățirea sistemului de proceduri administrative: Numărul autorităților implicate în acordarea autorizațiilor și sistemul de acordare a licențelor în mai multe etape fac ca autorizarea instalațiilor pentru acvacultură să fie complexă și îndelungată, în pofida unor progrese în direcția creării unui ghișeu unic și a cooperării între autorități.
- Sectorul acvaculturii din Ungaria se confruntă cu o serie de provocări, printre care se numără deficitul de forță de muncă, necesitatea intensificării durabile a producției de pește, profitabilitatea scăzută a fermelor piscicole, eficiența inadecvată a apei și impactul negativ asupra mediului al fermelor piscicole. În plus, este necesar să se recunoască mai bine serviciile ecosistemice furnizate de fermele de iazuri, ceea ce contrastează cu afirmația privind impactul negativ al acvaculturii. Fermele de iazuri, care asigură cea mai mare parte a producției de pește din Ungaria, produc, în general, pești în mod extensiv și se consideră că au multe beneficii pentru mediu (menținerea biodiversității semnificative, valoarea peisajului, retenția apei, retenția nutrienților, controlul inundațiilor, atenuarea schimbărilor climatice), contracarând daunele cauzate de animalele care hrănesc pești și riscul de virus koi Herpes. Pentru a atinge un nivel mai ridicat al consumului de pește, este important să se mărească gama de produse prelucrate, să se îmbunătățească trasabilitatea și să se sporească încrederea consumatorilor, dar este, de asemenea, necesar să se sporească rentabilitatea și competitivitatea sectorului de prelucrare a peștelui (2020, Eurofish).
- Sensibilizarea publicului cu privire la potențialul acvaculturii pentru dezvoltarea rurală și stabilirea unor criterii transparente de utilizare a terenurilor care pot contribui la identificarea zonelor care sunt foarte adecvate pentru activitățile de acvacultură la nivel teritorial pot fi considerate obiective importante.
- Creșterea gradului de conștientizare socială cu privire la potențialul acvaculturii pentru dezvoltarea rurală, inclusiv rolul său economic și de ocupare a forței de muncă, dar și rolul său ecologic (menținerea climei, a habitatelor și a biodiversității)
- Elaborarea, cu implicarea partenerilor relevanți, a unui set de criterii și orientări pentru autoritățile regionale și locale și autoritățile implicate în amenajarea teritoriului, pentru a facilita desemnarea zonelor adecvate pentru activitățile de acvacultură.
Sursă: 2020, Eurofish &MNPSA
Ocuparea forței de muncă și numărul de întreprinderi
În 2021: 375 de întreprinderi, 1269 angajați cu normă întreagă, 193 angajați cu fracțiune de normă; angajare temporară/ocazională de 22,254 de persoane/zile.
Sursă: Statistici maghiare
Multi-annual National Strategic Plans for the development of sustainable Aquaculture
Relevant Authorities
Applicable Legislation
Legislația națională în vigoare:
- Legea CXXVI din 2012 privind Camera maghiară pentru agricultură, alimentație și dezvoltare rurală;
- Legea CII din 2013 privind piscicultura și protecția peștilor (Hhvtv.);
- 314/2014. (XII. Decretul guvernamental nr. 12 din 12 privind amenzile pentru piscicultură și conservarea peștilor;
- 383/2016. (XII. Decretul guvernamental nr. 2) privind desemnarea organismelor care îndeplinesc sarcini oficiale și administrative în domeniul agriculturii;
- 413/2017. (XII. Decretul guvernamental nr. 15) de stabilire a normelor privind anumite proceduri de gestionare a pescuitului;
- 182/2022. Decretul guvernamental din 24 mai 2011 privind atribuțiile și competențele membrilor guvernului (denumit în continuare Un regulament privind statutul);
- 133/2013. (XII. Decretul nr. 29) al ministrului dezvoltării rurale de stabilire a unor norme privind gestionarea și conservarea pescuitului;
- 89/2015. (XII. Decretul 22) al ministrului agriculturii privind anumite norme de acordare către stat a drepturilor de gestionare a peștelui pentru gestionarea activelor, a contractelor de închiriere prin licitație și a contractelor de subînchiriere;
- 90/2015. (XII. 22) Decretul FM privind condițiile detaliate ale transferului prin desemnarea dreptului statului de a pescui și al subînchirierii acestuia.
- Actul XVII din 2007 privind anumite aspecte ale procedurii referitoare la ajutoarele pentru agricultură, dezvoltare rurală și pescuit, precum și la alte măsuri;
- 2/2005. Decretul guvernamental nr. 12/2001 (I. 11.) privind evaluarea ecologică a anumitor planuri sau programe;
- 82/2007. (IV.) Decretul guvernamental nr. 25) privind instituirea și organizarea sistemelor financiare, contabile și de control pentru programele și măsurile sprijinite de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit și Fondul european de garantare agricolă;
- 38/2012. (III) Decretul guvernamental nr. 12) privind gestionarea strategică guvernamentală;
- 60/2014. (III) Decretul guvernamental nr. 6) privind controlul central și înregistrarea dezvoltărilor realizate cu ajutorul ajutorului;
- 272/2014. (XI. Decretul guvernamental nr. 118/2011 din 5 decembrie 2014 privind normele care reglementează utilizarea asistenței din anumite fonduri ale Uniunii Europene în perioada de programare 2014-2020;
- 256/2021. Decretul guvernamental nr. 18/2002 din 18 mai 2021 privind normele care reglementează utilizarea asistenței din anumite fonduri ale Uniunii Europene în perioada de programare 2021-2027;
- 481/2021. (VIII.) 13) Decretul guvernamental nr. 12/2000 privind utilizarea creditelor din capitolul „Evoluții ale Fondului pentru relansarea economică” și a creditelor gestionate la nivel central din capitolul „Evoluții ale UE”;
- 1023/2019. (II) Hotărârea Guvernului nr. 11) privind planificarea utilizării fondurilor de coeziune ale UE pentru perioada 2021-2027 în vederea creșterii competitivității;
- Ministrul agriculturii 5/B/2015. (III) 9) privind implicarea în procesul de programare și punere în aplicare a Programului operațional maghiar pentru pescuit cofinanțat de Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 și a mecanismelor de gestionare aferente.
- 37/2011. (III) (22) Korm. cu privire la procedura privind ajutoarele de stat în sensul dreptului Uniunii în materie de concurență și cu privire la harta ajutoarelor regionale;
- 50/2007. (VI. Decretul nr. 27) al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind garanțiile instituționale disponibile pentru întreprinderile agricole sub formă de ajutoare de minimis;
- 64/2008. Decretul din 14 mai 2004 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind ajutoarele de minimis pentru participarea la sistemul de producție a crapilor de calitate;
- 39/2011. Decretul nr. 18/2001 din 18 mai 2003 al ministrului dezvoltării rurale privind ajutoarele de minimis acordate în cadrul sistemelor de carduri Agrarian Széchenyi;
- 94/2013. Decretul (X.10.) al ministrului dezvoltării rurale privind sprijinul bugetar pentru primele de garantare pentru a facilita creditarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii.
- Decretul-lege nr. 6 din 1986 de promulgare a Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, încheiat la Bonn la 23 iunie 1979;
- Legea XLII din 1993 privind speciile sălbatice de importanță internațională, în special Convenția privind șederea păsărilor de apă, adoptată la Ramsar la 2 februarie 1971, și amendamentele sale adoptate la 3 decembrie 1982 și 28 mai-3 iunie 1987;
- Legea LIII din 1995 privind normele generale de protecție a mediului (denumită în continuare KVT.);
- Actul LXXXI din 1995 privind promulgarea Convenției privind diversitatea biologică;
- Legea LIII din 1996 privind protecția naturii (denumită în continuare TVT.);
- Actul XXXII din 2003 de promulgare a Convenției privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973;
- Actul CXXXVII din 2012 privind rezerva la Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973, și de promulgare a unui amendament la convenție;
- Actul VIII din 2014 de promulgare a Protocolului de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și distribuirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora la Convenția privind diversitatea biologică;
- 33/1997. (II) Decretul guvernamental nr. 20) privind normele referitoare la aplicarea amenzilor pentru conservarea naturii;
- 67/1998. (IV.) Decretul guvernamental nr. 3) privind restricțiile și interdicțiile comunităților de viață protejate și protejate în mod special;
- 74/2000. Decretul guvernamental (V. 31.) privind promulgarea Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, înființată la Sofia la 29 iunie 1994;
- 130/2000. (VII.) Decretul guvernamental nr. 17/1992 de promulgare a Convenției pentru protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale, semnată la Helsinki la 17 martie 1992;
- 219/2004. (VII.) Decretul guvernamental nr. 21) privind protecția apelor subterane;
- 220/2004. (VII.) Decretul guvernamental nr. 21) privind normele de protecție a calității apelor de suprafață;
- 275/2004. Decretul guvernamental (X.8.) privind ariile de conservare a naturii de interes pentru Comunitatea Europeană;
- 276/2004. Decretul guvernamental (X.8.) privind normele detaliate pentru anumite subvenții și compensații pentru protecția naturii;
- 314/2005. (XII. Decretul guvernamental nr. 25) privind evaluarea impactului asupra mediului și procedura uniformă de autorizare a utilizării ecologice;
- 27/2006. (II) Decretul guvernamental nr. 7) privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole;
- 348/2006. (XII. Decretul guvernamental 23) de stabilire a normelor de protecție, păstrare, utilizare și prezentare a speciilor de animale protejate;
- 78/2007. (IV.) Decretul guvernamental nr. 24 din 24 privind registrul de mediu de bază;
- 90/2007. (IV.) (26) Korm. privind normele de prevenire și reparare a daunelor aduse mediului;
- 91/2007. (IV.) (26) Korm. privind stabilirea întinderii prejudiciului cauzat naturii și privind normele de reparare;
- 292/2008. (XII. Decretul guvernamental nr. 10) de stabilire a unor norme de punere în aplicare a actelor internaționale și comunitare de reglementare a comerțului internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție;
- 71/2015. (III) Decretul guvernamental nr. 30) privind desemnarea organismelor care îndeplinesc sarcini oficiale și administrative legate de mediu și de conservarea naturii;
- 408/2016 (XII. Decretul guvernamental privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive;
- 19/1997. (VII.) 4.) Decretul ministrului transporturilor și transporturilor privind măsurile referitoare la bunurile naturale protejate confiscate;
- 13/2001. Decretul din 9 mai 2004 al ministrului mediului privind speciile de plante și animale protejate și special protejate, privind aria de răspândire a peșterilor special protejate și privind publicarea speciilor de plante și animale importante pentru conservare în Comunitatea Europeană;
- 6/2002. (XI. (5)) Decretul ministrului protecției mediului și apelor privind valorile-limită de contaminare a apelor de suprafață utilizate pentru captarea apei potabile sau desemnate ca bază de apă potabilă și a apelor de suprafață desemnate pentru a asigura condițiile de viață ale peștilor și monitorizarea acestora;
- 30/2004. (XII. (30) Decretul ministrului protecției mediului și gospodăririi apelor privind anumite norme pentru evaluarea apelor subterane;
- 31/2004. (XII. (30) Decretul ministrului protecției mediului și gospodăririi apelor privind anumite norme pentru monitorizarea și evaluarea stării apelor de suprafață;
- 12/2005. (VI. 17) Decretul ministrului protecției mediului și gospodăririi apelor privind modalitățile de impunere a unor restricții asupra habitatelor și habitatelor speciilor de plante și animale protejate în mod special;
- 27/2005. (XII. 6) Decretul ministrului protecției mediului și gospodăririi apelor privind modalitățile de control al evacuărilor de ape uzate și uzate;
- 101/2007. (XII. (23) Decretul ministrului protecției mediului și apelor privind cerințele profesionale pentru intervenția resurselor de apă subterană și forarea puțurilor de apă;
- 30/2008. (XII. (31) Decretul ministrului protecției mediului și gospodăririi apelor privind normele tehnice aplicabile activităților și instalațiilor de recuperare, protecție și prevenire a daunelor aduse apelor;
- 6/2009. (IV.) 14) Decretul comun al ministrului protecției mediului și mediului și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind valorile-limită necesare pentru protecția formațiunilor geologice și a apelor subterane împotriva poluării și privind măsurarea poluării;
- 111/2009. (VIII.) 19) Decretul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind normele referitoare la utilizarea în acvacultură a speciilor de pești exotice și a speciilor de pești absente la nivel local;
- 14/2010. Decretul KvVM (V. 11.) al ministrului protecției mediului și apelor pe parcelele de teren afectate de zonele naturale de interes comunitar;
- 14/2015. (III) Decretul nr. 31) al ministrului agriculturii privind taxele administrative pentru procedurile oficiale de mediu și de conservare a naturii;
- 32/2004. (IV.) 19) Decizia OGY prin care se declară că rasele maghiare de animale de fermă cu valoare genetică ridicată protejate, indigene sau pe cale de dispariție, sunt naționale.
- Legea XXVIII din 1998 privind protecția și bunăstarea animalelor;
- Legea XLVI din 2008 privind lanțul alimentar și supravegherea sa oficială Éltv;
- Legea CXXVII din 2012 privind Camera maghiară de medicină veterinară și prestarea de servicii veterinare;
- Legea LVI din 2019 privind dispozițiile legale necesare pentru reglementarea producției animaliere;
- 244/1998. (XII. Decretul guvernamental nr. 31/1999 privind amenzile pentru protecția animalelor;
- 22/2012. (II) Decretul guvernamental nr. 29 din 29 privind Oficiul național pentru siguranța lanțului alimentar;
- 40/2013. (II) (Gov. Decret) privind testarea pe animale;
- 188/2019. (VII.) Decretul guvernamental nr. 30) privind creșterea animalelor;
- 41/1997. Decretul nr. 30/2011 din 28 mai 2004 al ministrului agriculturii privind Codul sanitar pentru animale;
- 44/2003. (IV.) (26) Decretul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind cerințele obligatorii din Codul maghiar al hranei pentru animale;
- 64/2007. (VII.) 23) Decretul comun FVM-EüM privind condițiile de igienă alimentară pentru introducerea pe piață a alimentelor de origine animală și pentru producția de alimente la punctul de vânzare;
- 119/2007. Decretul (X. 18.) al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind sistemul național de înregistrare a adăposturilor, a culturilor și a anumitor date referitoare la acestea;
- 113/2008. (VIII.) 30) Decretul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind procedura de notificare a bolilor animalelor;
- 127/2008. (IX. (29) MVF privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultură;
- 128/2009. Decretul (X. 6.) al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind medicamentele de uz veterinar;
- 152/2009. (XI. 12) al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind cerințele obligatorii ale Codului alimentar maghiar;
- 3/2010. (VII.) Decretul 5) al ministrului dezvoltării rurale privind furnizarea de date și trasabilitatea în ceea ce privește producția și comercializarea produselor alimentare;
- 65/2012. (VII.) Decretul nr. 4) al ministrului dezvoltării rurale privind anumite norme referitoare la producția, introducerea pe piață și utilizarea hranei pentru animale;
- 34/2013. Decretul nr. 14/2001 din 14 mai 2003 al ministrului dezvoltării rurale privind procedurile de certificare, producție, comercializare, etichetare și control al produselor agricole și alimentare în conformitate cu cerințele agriculturii ecologice;
- 74/2013. (VIII.) Decretul nr. 30) al ministrului dezvoltării rurale privind anumite măsuri referitoare la bolile animalelor și compensațiile aferente din partea statului;
- 36/2014. (XII. Decretul nr. 17) al ministrului agriculturii privind informațiile referitoare la produsele alimentare;
- 43/2014. (XII. (29) Decretul ministrului agriculturii privind condițiile detaliate de utilizare a sprijinului pentru sarcinile de organizare a creșterii;
- 61/2016. (IX. Decretul nr. 15) al ministrului agriculturii privind indicațiile referitoare la absența OMG-urilor.
- Legea CLXIV din 2005 privind comerțul;
- Legea CXXVII din 2007 privind taxa pe valoarea adăugată;
- Legea LXXVI din 2009 privind normele generale privind începerea și desfășurarea activităților de servicii;
- Legea XCVII din 2015 privind anumite aspecte ale organizării piețelor produselor agricole, ale organizațiilor de producători și ale organizațiilor interprofesionale;
- 210/2009. (IX. (29.) Korm. privind condițiile de desfășurare a activităților comerciale;
- 2/2018. (II) 1.) Decretul ministrului agriculturii privind modalitățile de recunoaștere și control al organizațiilor interprofesionale.
- Legea LVII din 1995 privind gestionarea apei Vgtv.);
- Legea XXI din 1996 privind amenajarea teritoriului și amenajarea teritoriului (denumită în continuare Tftv.);
- Legea LXXVIII din 1997 privind dezvoltarea și protecția mediului construit;
- Legea CXXXIX din 2018 privind amenajarea teritoriului Ungariei și anumite domenii prioritare;
- 253/1997. (XII. Decretul guvernamental nr. 20) privind cerințele naționale în materie de urbanism și construcții;
- 31/2007. (II) (28) Korm. privind sistemul informatic referitor la amenajarea teritoriului și amenajarea teritoriului și procedura de divulgare obligatorie a datelor;
- 76/2009. (IV.) Decretul guvernamental nr. 8 din 8 privind procedurile administrative pentru amenajarea teritoriului;
- 190/2009. (IX. Decretul guvernamental nr. 15) privind activitățile arhitectului principal;
- 218/2009. Decretul guvernamental nr. 26/1998 (X. 6.) privind cerințele de conținut ale conceptului de amenajare a teritoriului, programul de amenajare a teritoriului și planul spațial, precum și modalitățile de integrare, pregătire, consultare, adoptare și publicare a acestora;
- 16/2010. (II) Decretul guvernamental nr. 5/2015 privind colectarea, conservarea, înregistrarea și utilizarea documentelor care trebuie păstrate în legătură cu amenajarea teritoriului și amenajarea teritoriului;
- 37/2010. (II) (26) Korm. privind sistemul de monitorizare teritorială;
- 77/2010. (III) Decretul guvernamental nr. 25 din 25 privind autorizarea amenajării teritoriului și desemnarea autorității responsabile cu supravegherea activităților de amenajare a teritoriului;
- 115/2014. (IV.) Decretul guvernamental nr. 3) privind sistemul de tarifare pentru furnizarea de servicii agricole de alimentare cu apă;
- 43/1999. (XII. (26) Decretul EIAM privind calcularea contribuției la resursele de apă.
Applicable Procedures
- Procedura preliminară de examinare.
- Evaluarea impactului asupra mediului: Este necesar ca, în urma procedurii preliminare, autoritatea de mediu să considere necesară efectuarea unei evaluări a efectelor asupra mediului și, în cazul pisciculturii într-o cușcă intensivă sau într-o instalație de producție a iazurilor, dacă aceasta are loc într-un sit protejat de importanță națională, iar în cazul înființării unui sistem de iazuri sau lacuri, dacă acesta acoperă mai mult de 30 hectare de arie naturală protejată de importanță națională.
- Autorizarea biroului guvernamental județean.
- Declarație de identificare a obiectului apei.
- Autorizație pentru stabilirea drepturilor asupra apei.
- Autorizație de exploatare a drepturilor de utilizare a apei.
- Autorizarea și înregistrarea fermelor piscicole.
- Autorizație pentru utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local
- Recunoașterea organizațiilor de ameliorare.
- Notificarea incubatorului.
- Elaborarea unui plan de automonitorizare.
National associations and networks
- Organizația interprofesională maghiară pentru acvacultură și pescuit (MA-HAL)
- Federația Națională a Angajatorilor maghiari
- Rețeaua centrelor de acvacultură din Europa Centrală și de Est (NACEE)
- Platforma maghiară pentru tehnologie și inovare în domeniul acvaculturii (HUNAT…
- Societatea ichitologică maghiară
Relevant Websites
Contact Details
Departamentul pentru gestionarea pescuitului, Ministerul Agriculturii
Peter Lengyel, director pentru pescuit și acvacultură
- Număr de telefon: + 36 1 795 6294