Background information

Tipul de specie de crescătorie
Crapul comun (Cyprinus carpio) crapul gras (Ctenopharyngodon idella), crapul argintiu (Hypothalmichthys molitrix), crapul cu cap mare(Hypothalmichthys nobilis) Rainbow Trout (Oncorhynchus mykiss), păstrăvul brun (Salvelinus fontinalis), peștii de pradă (Esox Lucius), păstrăvul (Sander lucioperca) și peștii de mare (Silurus glanis).
Sursă: 2023, EUMOFA; 2022 CSTEP
Tipul metodei de producție
Potrivit Eurostat, activitatea de acvacultură din Cehia este limitată la agricultura de apă dulce. Producția se produce în principal în iazuri (95 %) și în cantități mici pe bazine și pe căi navigabile (4 %). O producție marginală se realizează prin sisteme de recirculare și prin alte metode (1 %).
Dimensiunea sectorului (producție și consum)
Sursă: 2023, EUMOFA
Tendințe (trecute și viitoare)
- Sporirea importanței formelor tradiționale și, de asemenea, moderne de acvacultură.
- Menținerea și dezvoltarea producției tradiționale de acvacultură prin modernizarea și inovarea tehnologiilor și a instalațiilor de creștere existente, inclusiv prin conservarea beneficiilor ecologice ale pisciculturii.
- Creșterea producției de alte specii de pești, în special de pești prădători, prin crearea de ferme piscicole noi, moderne și ecologice.
- Creșterea gamei de pește de apă dulce prelucrat pentru piața cehă, modernizarea, inovarea și concentrarea capacității de prelucrare.
- Sprijinirea creșterii și dezvoltării tehnologiilor RAS, crearea condițiilor pentru investitorii din industria agricolă și alimentară, utilizarea căldurii reziduale provenite de la instalațiile de biogaz.
- Modernizarea, inovarea și concentrarea capacității de prelucrare, sprijinirea noilor instalații de prelucrare (de exemplu, sebastă = Clarias și nil tilapia), cooperarea cu institutele de cercetare științifică, promovarea produselor în rândul publicului.
Sursă: MNSPA
Impactul acvaculturii asupra economiei țării, a pieței alimentare și a pieței forței de muncă
- Situația economică globală a sectorului acvaculturii este suficientă pentru ca sectorul să funcționeze într-un mod relativ sustenabil.
- Utilizarea dominantă a producției interne este reprezentată de exporturile de pește viu, care au crescut treptat de la 40 % la 50 %.
- În Europa, Republica Cehă nu are concurență în ceea ce privește exportul de pește de apă dulce. Proporția de pește proaspăt a crescut semnificativ, în principal în detrimentul peștelui prelucrat. Un element economic important al activităților de pescuit cehe este exportul de pește viu, în special de crapi. Crapul este un aliment regional pentru Europa Centrală. Acesta este exportat în principal în țările învecinate și parțial în Franța, Belgia și Italia. Cantitatea de crap exportată în Germania și Slovacia este în scădere de mult timp. În timp ce situația exporturilor către Polonia este foarte variabilă. Specificitatea acestei piețe este cerința pentru un pește ușor lizat (1.2-1,8 kg), care este mai puțin bine plasat în altă parte a Europei. Crescătorii de animale și-au adaptat planurile privind stocurile pentru a răspunde nevoilor pieței poloneze.
- Consumul de pește în Republica Cehă este foarte scăzut (2021: 5,6 kg/cap de locuitor/an) și comparativ cu media mondială (20,2 kg pe persoană pe an) sau cu media UE (25,1 kg pe persoană pe an). Factorul important care afectează consumul scăzut de pește este cota mică de pește prelucrat pe piața internă. Clienții preferă să cumpere pește viu, care este garantat în stare proaspătă și cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor.
- Segmentul specific al pieței este producția de forme ornamentale de pește, carcase aurii, crapi koi, forme colorate ale accidentului, căști comune, călugări mari, pere peri etc.
- Preferința dominantă pentru crapi, în special în timpul Crăciunului, a fost abandonată foarte lent, iar oamenii încep să prefere treptat peștele prelucrat, în special în cursul anului.
- Comercializarea peștelui este și mai pronunțată în lunile de primăvară care urmează recoltării de primăvară a iazurilor de cameră. Aceste vânzări generează finanțare continuă și îmbunătățesc fluxul de numerar. Comercializarea peștelui provenit din sistemele de flux și din sistemul RAS are loc în mod mai mult sau mai puțin continuu pe tot parcursul anului.
- Piața de producție cehă se confruntă cu o intensificare a profesionalizării în domeniul gestionării fluxurilor de numerar, al economiei traficului, al comunicării publicitare (în special în mediul online) și al gestionării relațiilor cu clienții. Dimpotrivă, aceasta dispune de expertiză în domeniul pisciculturii și de o experiență de înaltă calitate în universități. Prețul peștilor de apă dulce este influențat de prețurile produselor concurente importate, de costurile de creștere, de speciile de pește și de prelucrare. Economia traficului, împreună cu economiile de scară și cu know-how-ul de înaltă calitate, are un impact pozitiv asupra reducerii prețurilor. Fuzionarea/asocierea în cooperative de vânzare/distribuție și prelucrare poate contribui, de asemenea, la creșterea eficienței.
Sursă: MNSPA
Provocări și oportunități
- Amenințările la adresa resurselor tradiționale de producție din cauza schimbărilor climatice și a efectelor negative ale anumitor organisme.
- Menținerea acvaculturii tradiționale, care îndeplinește în special funcții de producție, dar și neproductive.
- Diversificarea scăzută a activităților economice ale producătorilor și capacitatea redusă de a compensa fluctuațiile producției și ale comercializării.
- Dependența ridicată a producției interne de formele tradiționale de agricultură și ponderea scăzută a instalațiilor de recirculare în producție.
- Consum scăzut de pește de apă dulce.
- Un nivel scăzut de informare a consumatorilor cu privire la beneficiile consumului de pește produs pe plan intern.
- Dependența ridicată de export a producției interne.
- Volum scăzut de producție prelucrată ulterior și consum de produse prelucrate cu o valoare adăugată mai mare.
- Sarcina administrativă ridicată pentru producători în domeniul legislativ și în obținerea de subvenții și plăți compensatorii.
- Sarcina administrativă ridicată și procesul extrem de complicat de construire a unor noi iazuri.
- Nivel scăzut de integrare verticală și orizontală și de organizare a producătorilor și a pieței.
- Amenințări la adresa diversității biologice a speciilor indigene de pești și a altor organisme legate de apă.
- Niveluri mai scăzute de inovare în comparație cu sectoarele concurente.
- Diversificarea veniturilor – completarea funcției de producție cu activități secundare (pescuit, turism ecologic etc.) și promovarea acestora.
- Politica de investiții care vizează construirea și reînnoirea iazurilor piscicole, instalațiile de piscicultură și de prelucrare, inovarea tehnologică, promovarea competitivității și a rezilienței întreprinderilor de pescuit.
- Consolidarea competitivității întreprinderilor prin compensarea funcțiilor neproductive și compensarea daunelor cauzate de prădătorii peștilor, forme sănătoase de agricultură.
- Dezvoltarea producției de pește într-un mediu controlat, inclusiv sisteme de recirculare.
- Crearea de organizații de producători.
- Exploatarea consumului actual scăzut, a puterii de cumpărare tot mai mari și a tendinței către un stil de viață sănătos pentru a crește cererea de produse pescărești de apă dulce, cu accent pe calitate și simplitate.
- Egalizarea și creșterea consumului de pește domestic de apă dulce pe tot parcursul anului.
- Distribuția peștelui prelucrat prin intermediul lanțurilor de afaceri și al punctelor de desfacere de înaltă calitate și de gamă, în principal sub formă de pește proaspăt/refrigerat și produse.
- Promovarea vânzărilor la scară mică de pește și produse pescărești.
- Introducerea de noi produse din pește cu valoare adăugată ridicată (de exemplu, produse îmbuteliate).
- Utilizarea tehnologiilor care reduc impactul negativ asupra mediului.
- Creșterea atractivității și a sensibilizării cu privire la acvacultură și la produsele sale, precum și informații privind beneficiile pentru mediu ale acvaculturii de apă dulce.
- Cooperarea cu instituțiile științifice, promovarea educației, științei și cercetării în domeniul pescuitului, inovarea și introducerea de noi tehnologii, cercetarea și aplicarea rezultatelor acesteia, în special în următoarele domenii:
- privind gestionarea iazurilor piscicole în contextul schimbărilor climatice și al punerii în aplicare a rezultatelor în întreprinderile de pescuit.
- privind gestionarea peștelui și inovarea în piscicultură, prelucrare și comercializare.
- privind bolile și prevenirea eroziunii genetice a populațiilor de specii indigene de pești (tehnici bune de introducere a icrelor și a puietului de pește)
- privind reproducerea artificială și creșterea eficientă a anghilei în stadii incipiente.
- Îmbunătățirea trasabilității produselor de acvacultură.
- Consolidarea în continuare a rezilienței întreprinderilor la schimbările globale.
- Aprofundarea cooperării cu autoritățile responsabile cu conservarea naturii (relația dintre interesele economice și cele în materie de conservare a naturii).
Sursă: MNSPA
Ocuparea forței de muncă și numărul de întreprinderi
413 întreprinderi de acvacultură
Sursă: MNSPA
Multi-annual National Strategic Plans for the development of sustainable Aquaculture
Relevant Authorities
Applicable Legislation
- Legea nr. 99/2004 privind pescuitul, exercitarea drepturilor de pescuit, războaiele piscicole, protecția resurselor piscicole marine și de modificare a anumitor legi (Legea pescuitului)
- Decretul nr. 197/2004 de punere în aplicare a Legii nr. 99/2004 privind pescuitul, exercitarea drepturilor de pescuit, războaiele piscicole, protecția resurselor piscicole marine și de modificare a anumitor acte (Legea pescuitului)
- Legea nr. 154/2000 privind ameliorarea, ameliorarea și înregistrarea animalelor, precum și de modificare a unor acte conexe (Legea privind ameliorarea), cu modificările și completările ulterioare
- Decretul nr. 136/2004 de stabilire a detaliilor pentru identificarea și înregistrarea animalelor, precum și pentru înregistrarea exploatațiilor și a persoanelor prevăzute în Legea privind ameliorarea animalelor
- Decretul nr. 370/2006 privind cursurile profesionale pentru desfășurarea anumitor activități profesionale în domeniul creșterii și reproducției animalelor
- Decretul nr. 72/2017 privind resursele genetice animale
- Decretul nr. 448/2006 privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale Legii privind ameliorarea
- Legea nr. 246/1992 privind protecția animalelor împotriva cruzimii, cu modificările și completările ulterioare
- Legea nr. 166/1999 privind îngrijirea veterinară și de modificare a anumitor acte conexe (Legea veterinară)
- Legea nr. 114/1992 privind protecția naturii și protecția peisajului
În pregătirea construcțiilor piscicole (în conformitate cu Legea privind rezervoarele de apă destinate pisciculturii):
Applicable Procedures
Other Relevant Documents
National associations and networks
Relevant Websites
Contact Details
Dl Petr Chalupa, șeful unității „Pescuit și apicultură”
- Număr de telefon: + 420 221 812 575