Atunci când mai multe lucruri sunt mai multe: valorificarea diversității speciilor pentru a trece la o acvacultură sustenabilă

Creșterea populației umane a crescut cererea de produse alimentare, care se preconizează că se va dubla în următoarele decenii. Până de curând, această cerere a fost satisfăcută prin extinderea suprafeței agricole și intensificarea monoculturii agrochimice a câtorva specii. Cu toate acestea, această cale de dezvoltare a fost criticată din cauza impactului său negativ asupra mediului și a altor activități umane. Prin urmare, sunt necesare noi practici de producție pentru a îndeplini în mod durabil cerințele privind alimentele umane în viitor. În acest context, afirmăm că practicile de policultură pot asigura tranziția acvaculturii către o dezvoltare durabilă. Curtea examinează practicile de policultură tradiționale și recente (iazuri, sisteme de acvacultură recirculate, acvacultura multitrofică integrată, acvaponica, agroacvacultura integrată) pentru a evidenția modul în care acestea îmbunătățesc acvacultura prin coexistența și interacțiunile speciilor. Această imagine de ansamblu evidențiază importanța compatibilității speciilor (și anume, a speciilor care pot trăi în același mediu agricol fără interacțiuni dăunătoare) și a complementarității (și anume, utilizarea complementară a resurselor disponibile și/sau inițisalism/mutualism) pentru a obține o acvacultură eficientă și etică. În general, policultura combină aspecte legate de productivitate, protecția mediului, partajarea resurselor și bunăstarea animalelor. Cu toate acestea, trebuie abordate mai multe provocări pentru a facilita dezvoltarea policulturii în întreaga lume. Am elaborat un cadru conceptual în patru etape pentru proiectarea unor sisteme inovatoare de policultură. Acest cadru subliniază importanța (i) utilizării abordărilor prospective pentru a lua în considerare speciile care trebuie combinate, (ii) a efectuării unei evaluări integrate a mediilor de creștere pentru a determina sistemul agricol în care o anumită combinație de specii este cea mai relevantă, (iii) a elaborării de noi instrumente și strategii pentru a facilita gestionarea sistemului de policultură și (iv) a punerii în aplicare a inovării în domeniul policulturii pentru părțile interesate relevante implicate în tranzițiile din domeniul acvaculturii.