Tipul de specie de crescătorie

Principalele specii sunt păstrăvul de Rainbow (Oncorhynchus mykiss), crapul comun (Cyprinus carpio), crapul Bighead (Hypophthalmichthys nobilis), crapul gras (Ctenopharyngodon idella), midiile mediteraneene (Mytilus galloprovincialis).

^{Sursă: 2023, EUMOFA; 2022, CSTEP}

^{Sursă: 2023, EUMOFA}

Impactul acvaculturii asupra economiei țării, a pieței alimentare și a pieței forței de muncă

• În 2019, numărul fermelor înregistrate a fost de 754: cel mai mare număr de ferme de apă caldă a fost de 535 (72 % din total), 78 de ferme de apă rece (10 %) și 104 (14 %) mixte. Colectorii de midii negre sunt de 29 sau 4 %.
• Peste 95 % din totalul întreprinderilor din subsector în fiecare an din perioada 2014-2018 aparțin grupului microîntreprinderilor cu 9 de angajați. Restul, între 10 și 16 de întreprinderi, sunt mici, cu excepția unei întreprinderi care s-a mutat în categoria mijlocii în 2018.
• Evoluția veniturilor anuale totale în subsectorul acvaculturii a înregistrat o tendință ascendentă în perioada 2014-2018, cu 64.9 milioane BGN în 2018 sau 2,2 BGN ori 29.2 ori valoarea inițială de 2014 milioane BGN începând din.
• Subsectorul teritorial generează venituri în aproape toate zonele țării.
• Numărul de angajați în echivalent normă întreagă din subsectorul 03.2 (Producția și creșterea peștilor și a altor organisme acvatice) a crescut de la 662 în 2014 la 866 în 2018, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).
• Venitul mediu anual pe întreprindere din acvacultura de apă dulce repetă o creștere constantă a veniturilor subsectorului acvaculturii, în timp ce pentru cultivarea midiilor de mare neagră veniturile sunt inegale.
• Subsectorul acvaculturii de apă sărată s-a pierdut semnificativ în trei din cei cinci ani ai perioadei 2014-2018. Subsectorul acvaculturii de apă dulce a fost profitabil în trei din cei cinci ani ai perioadei. La sfârșitul perioadei (2018), a fost posibil să se înceapă o revenire la profit.
• Venitul pe kilogram de producție din acvacultură a crescut fără probleme de la 2.61/kg BGN (în moneda bulgară) în 2014 la 3.97/kg BGN în 2018. Randamentul pe kilogram de acvacultură rămâne minim pe parcursul întregii perioade. Creșterea veniturilor în subsector se datorează în principal creșterii volumului producției din acvacultură și, într-o mai mică măsură, creșterii prețurilor de vânzare.
• Venitul anual pe angajat în subsectorul acvaculturii indică o creștere constantă de la 44,1 BGN în 2014 la 74,9 BGN în 2018, ceea ce reprezintă un indicator indirect al creșterii productivității muncii. Acestea sunt mai mari în acvacultura de apă dulce, unde există, de asemenea, o productivitate a muncii mai mare.
• Piața peștelui, a altor organisme acvatice și a produselor pescărești din Bulgaria este legată de dezvoltarea (sub) sectoarelor: Pescuitul industrial, acvacultura, prelucrarea peștelui și a altor produse acvatice, Comerțul cu pește și alte produse acvatice. Oferta provine din capturile proprii, din producția proprie de acvacultură și din importuri, precum și din cererea din consumul intern și din exporturi. Balanța pieței, măsurată în termeni financiari (milioane BGN), indică o creștere substanțială a exporturilor. Evoluția paralelă a importurilor indică faptul că această creștere se datorează în principal industriei prelucrătoare cu materii prime importate.
• În cazul consumului, locul principal de consum al peștelui și al produselor din pește rămâne acasă. Peștele este cumpărat proaspăt sau congelat o dată pe săptămână sau de mai multe ori pe lună. Este mult prea rar preparat sau conservat. Printre speciile de pești de acvacultură consumate, prima este păstrăvul, iar a doua este crapul. Locuitorii din mediul urban au identificat marile lanțuri de vânzare cu amănuntul – hipermarketuri și supermarketuri și magazine specializate de pește – ca sursă de pește. Unul din patru se bazează pe capturi de sine stătătoare.
• Consumul estimat de specii de crapi a crescut în perioada 2014-2019, iar păstrăvul și midiile negre/alte midii marine au rămas la niveluri relativ constante.

^{Sursă: MNSPA}

Provocări și oportunități

• Existența unor bunuri naturale care au potențialul de a dezvolta acvacultura.
• Potențialul nerealizat de creștere a consumului de acvacultură locală, inclusiv maricultură.
• Dezvoltarea de noi specii de maricultură în apele Mării Negre (proiecte-pilot).
• Consolidarea competențelor profesionale ale celor care lucrează în sectorul acvaculturii, prin învățarea pe tot parcursul vieții și introducerea know-how-ului.
• Implementarea de noi tehnologii.
• Diversificarea producției prin cultivarea speciilor de calitate superioară.
• Potențialul de a adăuga valoare producției de acvacultură prin activități de prelucrare primară și de comercializare.
• Extinderea gamei de produse de nișă disponibile pe piețele internaționale și naționale.
• Certificarea fermelor piscicole ecologice din Bulgaria. (Legislativă.)
• Certificarea standardelor naționale pentru produsele locale în vederea promovării speciilor indigene. (Legislativă.)
• Potențialul de dezvoltare durabilă a barajelor până la 100 de baraje scade prin creșterea ponderii serviciilor de acvacultură.
• Toate aceste circumstanțe – deficitul de apă, încărcarea cu apă, schimbările climatice globale etc. stabilesc orientările în care acvacultura din Bulgaria ar trebui reorientată. Acest subsector se poate baza pe sustenabilitatea producției în anii următori numai dacă ia în considerare apariția modificărilor preconizate în ceea ce privește calitatea, cantitatea și distribuția resurselor de apă. În orice caz, este obligatoriu să se reorienteze producția către o producție care să economisească apa și să respecte mediul. Acest lucru necesită gestionarea și aplicarea de noi tehnologii de economisire a apei și de economisire a energiei.
• O provocare pentru comunitatea științifică din țară este stăpânirea biotehnologiei reproducerii artificiale a noilor specii pentru acvacultura bulgară, pentru a asigura sustenabilitatea producției. Absența unui plan pe termen lung de menținere și refacere a populațiilor de specii indigene de hidrobionți care fac obiectul pescuitului comercial și recreativ nu permite organizarea unei producții sustenabile și planificate științific a acestor specii în fermele de acvacultură. 

^{Sursă: MNSPA}

Ocuparea forței de muncă și numărul de întreprinderi

866 numărul de angajați din fermele de acvacultură și 446 de ferme piscicole active. 

^{Sursă: MNSPA}

Înregistrarea peștilor de crescătorie și înregistrarea fermelor piscicole 

Găsiți informații relevante și aici

• Planul de acțiune strategic pentru protecția mediului și refacerea Mării Negre
• Strategia națională de gestionare și dezvoltare a sectorului apei
• Strategia maritimă a Republicii Bulgaria și programul de măsuri
• Strategia națională privind biodiversitatea