Explorarea mecanismelor instituționale pentru etichetarea locală a produselor pescărești în Toscana (Italia): o perspectivă teoretică a convenției

Creșterea consumului de pește și creșterea concurenței pe piața mondială a fructelor de mare au determinat producătorii din sectorul pescuitului și acvaculturii să adopte mai multe strategii de diferențiere și de comercializare. Astfel, au fost introduse sisteme de etichetare pentru a răspunde unei cereri tot mai mari de produse trasabile și sustenabile. Cu toate acestea, proliferarea etichetelor de calitate a creat confuzie generală, solicitând etichetarea colectivă și publică a peștelui pentru a facilita procesul decizional. În regiunea noastră de studiu de caz (Toscana, Italia), au fost depuse o serie de eforturi bazate pe politici pentru instituirea unor sisteme regionale de etichetare a produselor pescărești care nu au niciun impact observabil asupra pieței. Între timp, întreprinderile locale au pus în aplicare o serie de mărci private și regionale de succes. Scopul acestei cercetări este de a contribui la opțiunile potențiale pentru sistemele regionale colective de etichetare a produselor pescărești și de acvacultură, prin intermediul unei analize de caz, pe baza lanțului valoric agroalimentar și a abordărilor de gestionare. Rezultatele noastre empirice evidențiază aspecte-cheie și perspective privind politicile de etichetare pentru produsele pescărești și de acvacultură locale.