O comparație a sustenabilității economice și de mediu între lanțurile valorice ale fructelor de mare și ale produselor animaliere

Acest document utilizează un model extins de intrări-ieșiri al economiei irlandeze pentru a estima emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și multiplicatorii producției economice în 2010 pentru două produse acvatice (produse de acvacultură și pescuit maritim) și cinci produse animaliere terestre (carne de vită și mânzat, carne de oaie, carne de porc, carne de pasăre și produse lactate). În plus, cadrul privind lanțul valoric global (GVC) este adoptat pentru a înțelege din punct de vedere calitativ structura sectoarelor alimentare irlandeze și pentru a identifica segmentele lanțurilor valorice alimentare cu cea mai mare eficiență din punctul de vedere al emisiilor și cu cel mai mare potențial economic. S-a constatat că acvacultura are cel mai mare factor de multiplicare a producției și o amprentă de carbon scăzută spre medie în comparație cu produsele animaliere pastorale (carne de vită și mânzat, carne de oaie, produse lactate). Beneficiile economice directe și indirecte ale sectorului acvaculturii, precum și amprenta de carbon relativ scăzută sugerează că se pot obține beneficii suplimentare ca urmare a extinderii sectorului acvaculturii din Irlanda. Cu toate acestea, acvacultura este energointensivă și, prin urmare, producția necesită utilizarea eficientă a energiei și a resurselor, precum și utilizarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon care consolidează sustenabilitatea acvaculturii.