Abordarea UE privind utilizarea antimicrobienelor la animale este încadrată în principal de măsuri de reglementare stricte prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare și, de asemenea, în Regulamentul (UE) 2019/4 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 în ceea ce privește în mod specific administrarea medicamentelor de uz veterinar prin furaje medicamentate. Cadrul de reglementare al UE interzice utilizarea antibioticelor pentru stimularea creșterii sau creșterea randamentului. Utilizarea tuturor antimicrobienelor se face pe bază de prescripție veterinară în urma unui examen clinic sau a oricărei alte evaluări adecvate efectuate de un medic veterinar. Anumite antimicrobiene nu pot fi utilizate la animale, deoarece sunt rezervate pentru tratamentul anumitor infecții la oameni. Utilizarea preventivă a antibioticelor este permisă numai unui animal individual, în cazuri excepționale și în circumstanțe bine definite. În plus, la nivelul UE se instituie un sistem de farmacovigilență care implică colaborarea dintre statele membre, Comisie, Agenția Europeană pentru Medicamente și titularii autorizațiilor de introducere pe piață pentru a îndeplini sarcini legate de siguranța și eficacitatea produselor veterinare autorizate.
Vânzările UE de medicamente antimicrobiene de uz veterinar destinate animalelor de la care se obțin produse alimentare, inclusiv animalelor acvatice de la care se obțin produse alimentare, au fost monitorizate în mod voluntar până în 2022. Începând din 2023, vânzările sunt monitorizate în cadrul unui nou sistem obligatoriu din punct de vedere juridic. Aceste date sunt utilizate pentru a urmări progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului ambițios de a reduce cu 50 % vânzările totale ale UE de antimicrobiene pentru animalele de fermă și pentru acvacultură până în 2030, comparativ cu 2018 (https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:ea0f9f73-9ab2-11ea-9…). Începând din 2026, statele membre trebuie să colecteze date privind utilizarea antimicrobienelor la peștii cu înotătoare pe categorii (somon de Atlantic, păstrăv curcubeu, pagel argintiu, biban-de-mare european, crapul comun). Aceste date privind utilizarea antimicrobienelor ar trebui să stea la baza definirii unor măsuri specifice împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM).
„Orientările strategice pentru o acvacultură mai sustenabilă și mai competitivă în UE pentru perioada 2021-2030” subliniază necesitatea de a reduce dependența de antibiotice prin îmbunătățirea practicilor de creștere a animalelor. Aceste practici, menite să promoveze bunăstarea animalelor și prevenirea bolilor, sunt esențiale pentru atenuarea riscurilor asociate utilizării antibioticelor și pentru eliminarea utilizării necorespunzătoare a antibioticelor, aliniindu-se în același timp la obiectivele de mediu și de sănătate publică.
În iulie 2022, Comisia și statele membre au identificat rezistența la antimicrobiene (RAM) ca fiind una dintre principalele trei amenințări prioritare la adresa sănătății. A fost publicat un raport cuprinzător privind planurile naționale de acțiune „O singură sănătate” (One Health) ale statelor membre împotriva rezistenței la antimicrobiene (https://health.ec.europa.eu/publications/overview-report-member-states-…) (problema „O singură sănătate”, ceea ce înseamnă că aceasta include sănătatea umană, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și mediul și reprezintă o amenințare transfrontalieră multidimensională la adresa sănătății, care nu poate fi abordată de un singur sector în mod independent sau de fiecare țară în parte).
La 26 aprilie 2023, Comisia Europeană a adoptat o propunere de recomandare a Consiliului privind intensificarea acțiunilor UE de combatere a rezistenței la antimicrobiene în cadrul unei abordări de tip „O singură sănătate”, în care statele membre sunt încurajate să ia măsuri pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea animalelor de la care se obțin produse alimentare, cum ar fi peștii de crescătorie, pentru a reduce apariția și răspândirea bolilor infecțioase în agricultură și, ulterior, pentru a reduce necesitatea utilizării antimicrobienelor. Iar la 13 iunie 2023, Consiliul a adoptat Recomandarea privind intensificarea acțiunilor UE de combatere a rezistenței la antimicrobiene printr-o abordare de tip „O singură sănătate” (https://health.ec.europa.eu/publications/council-recommendation-steppin…). Recomandările vizează promovarea utilizării prudente a antimicrobienelor prin stabilirea unor obiective concrete privind RAM și consumul de antimicrobiene în sănătatea umană. De asemenea, ele încurajează statele membre să ia măsuri pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea animalelor de la care se obțin produse alimentare, cum ar fi peștii de crescătorie, pentru a reduce apariția și răspândirea bolilor infecțioase în agricultură și, ulterior, pentru a reduce necesitatea utilizării antimicrobienelor.
Astfel cum se menționează în secțiunile 8 și 9 din Recomandarea privind intensificarea acțiunilor UE de combatere a rezistenței la antimicrobiene printr-o abordare de tip „O singură sănătate” (One Health), unele strategii de reducere a dependenței de antibiotice în acvacultură sunt: adoptarea de măsuri de prevenire și control împotriva bolilor infecțioase; adoptarea de măsuri de biosecuritate în fermele piscicole, care reprezintă o obligație a operatorilor în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor (Legea privind sănătatea animală); III) încurajarea tehnicilor de ameliorare în acvacultură pentru dezvoltarea de tulpini rezistente la boli; promovarea utilizării vaccinării și a alternativelor pentru a contribui la prevenirea anumitor boli (vaccinurile oferă imunitate specifică împotriva anumitor agenți patogeni; cu toate acestea, ele implică provocări precum limitările specifice speciei.); promovarea dezvoltării și utilizării aditivilor furajeri inovatori, inclusiv a aditivilor furajeri pentru îmbunătățirea stării fiziologice a animalelor, cum ar fi furajele pe bază de insecte [aceste furaje sunt bogate în proteine, chitină și compuși bioactivi (de exemplu, acidul lauric) care pot spori diversitatea microbienotei intestinale, pot îmbunătăți rezistența la boli și pot reduce dependența de făina de pește], probiotice (Probiotics, cum ar fi bacillus și lactobacillus, consolidarea imunității, a creșterii și a toleranței la stres, eliminând în același timp agenții patogeni), prebioticele [Prebiotice, de exemplu, fructooligozaharidele (FOS) și mannanoligozaharidele (MOS) stimulează selectiv bacteriile intestinale benefice, îmbunătățind absorbția nutrienților și răspunsurile imunitare] și simbiotice (care combină probioticele și prebiotica, sporesc sinergistic rezistența la boli, morfologia intestinelor și echilibrul microbiomului); asigurarea formării continue în ceea ce privește cunoștințele privind prevenirea și controlul infecțiilor și biosecuritatea întregului personal din fermele piscicole [de asemenea, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2016/429]; VII) asigurarea unei gestionări adecvate a nămolurilor pentru a preveni bolile și alți agenți patogeni.
Aceste strategii alternative se aliniază la orientările FAO/OMS, promovând practici de acvacultură ecologice care consolidează sănătatea peștilor, reduc la minimum deșeurile și reduc efectele nocive asupra mediului.
Pentru a consolida cadrul de reglementare al UE, statele membre pun în aplicare planuri strategice naționale multianuale pentru acvacultură (MNSPA) care integrează obiective de reducere a RAM, adesea sprijinite prin finanțare din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA). Aceste planuri sunt concepute pentru a consolida biosecuritatea, pentru a promova programele de vaccinare și pentru a stimula investițiile în terapii alternative.
De asemenea, UE oferă finanțare pentru proiecte legate de RAM în sectorul acvaculturii (Orizont Europa și FEAMPA). De exemplu, Cure4Aqua se axează pe dezvoltarea de bioalternative la antibiotice și NeoGiANT, care valorifică subprodusele agricole în formulări antimicrobiene naturale.