Description
Acvacultura, creșterea peștilor și a fructelor de mare, este recunoscută ca fiind un sistem foarte eficient de producere a proteinelor destinate consumului uman. În schimb, multe sisteme terestre de producție de proteine animale de origine animală sunt ineficiente, afectând utilizarea terenurilor și exacerbând schimbările climatice. Omenirea trebuie să adopte o alimentație mai centrată pe plante, singura excepție fiind peștele consumat atât ca sursă de proteine, cât și ca nutrienți alimentari esențiali, cum ar fi acizii grași omega-3. În acest context, analizăm implicațiile unei astfel de tranziții și provocările pe care acvacultura trebuie să le depășească pentru a crește productivitatea în limitele planetei noastre. Analizăm modul în care agricultura, în special culturile, poate oferi soluții pentru acvacultură, în special pentru sectoarele care depind de ingredientele marine. De exemplu, agricultura poate oferi experiență în gestionarea monoculturilor și a noilor tehnologii, cum ar fi culturile modificate genetic adaptate în mod specific pentru a fi utilizate în acvacultură. Propunem ca o legătură mai strânsă între agricultură și acvacultură să creeze un sistem alimentar rezilient, capabil să răspundă cerințelor alimentare și nutriționale tot mai mari, fără epuizarea resurselor planetare.
Details
- Original Author(s)
- Napier, Johnathan A.Haslam, Richard P.Olsen, Rolf-ErikTocher, Douglas R.Betancor, Mónica B.
- Topic(s)
- Diversificarea și valoarea adăugată, Performanța de mediu
- Geographical Coverage
- International
- Date
- November 11, 2020
- Source