Caracterizarea nutrițională a subproduselor rezultate din prelucrarea acvaculturii europene pentru a facilita utilizarea strategică

Analizele sustenabilității acvaculturii ignoră, de regulă, evoluția și valoarea produselor secundare prelucrate. Scopul acestui studiu a fost de a caracteriza conținutul nutrițional al produselor secundare de prelucrare comune (capete, cadre, resturi de fasonare, piele și visceră) provenite de la cinci specii importante de pești cu înotătoare crescute în Europa; Somonul de Atlantic (Salmo salar), bibanul-de-mare european (Dicentrarchus labrax), pagelul argintiu (Sparus aurata), crapul comun (Cyprinus carpio) și calcanul (Psetta maxima) pentru a informa cu privire la cele mai bune strategii de utilizare. Rezultatele noastre indică un randament total al cărnii substanțial mai mare (6 477 %) dacă este prelucrat integral, în comparație cu doar fileul (3 056 %). Curtea a constatat că frunzele, cadrele, resturile și pielea de somon de Atlantic, biban-de-mare european, pagel argintiu și calcan prezentau producții comestibile medii spre ridicate, un conținut de lipide de la mediu la ridicat și un conținut mediu spre ridicat de acid eicosapentaenoic (EPA) și acid docosahexaenoic (DHA), ceea ce indică un potențial semnificativ de utilizare directă în alimentele umane. Subprodusele care nu sunt atractive pentru utilizare directă în produsele alimentare, dar care au un conținut scăzut de cenușă și un conținut mediu spre ridicat de proteine brute, lipide, EPA și DHA, cum ar fi viscerele, ar putea fi direcționate către hrana pentru animale. Pielea a prezentat valori nutriționale interesante, dar are un potențial mai mare în aplicațiile nealimentare, cum ar fi industria modei, industria cosmetică și industria farmaceutică. Rezultatele indică potențialul de creștere a valorii directe a alimentelor, a hranei pentru animale și a valorii nealimentare a acvaculturii europene, fără o creștere a volumelor de producție sau fără utilizarea unor resurse suplimentare. Se subliniază importanța schimbării percepțiilor consumatorilor și a abordării infrastructurii și a barierelor legislative pentru a maximiza utilizarea.